![]()
Dezvoltarea clădirilor de birouri, dar şi proiectele rezidenţiale noi au transformat zona Barbu Văcărescu-Floreasca într-un coşmar pentru cei peste 30.000 de de corporatişti care încearcă zilnic să ajungă la locurile de muncă.
Ţinând cont de proiectele aflate în dezvoltare şi de lipsa oricărei strategii la nivelul autorităţilor locale de a descongestiona traficul din zonă, mersul la muncă în această zonă are toate şansele ca pe termen scurt să se transforme într-un fel de misiune imposibilă.
Cristian Calu este angajat la Oracle, companie care are sediul pe calea Floreasca, şi spune că traficul depinde foarte mult de ora la care vine la serviciu, chiar dacă este vorba despre o diferenţă de maximum o oră. „Vorbeam cu un coleg care îmi spunea că într-o dimineaţă, între 8 şi 8:30, a lăsat să treacă trei metrouri fără să se urce în ele, pentru că era prea aglomerat. Mi-a spus că are de gând să schimbe mijlocul de transport şi să vină cu maşina. Problema este că sunt multe proiecte de birouri în lucru în zonă, aşa că aglomeraţia va fi şi mai mare în viitor“, spune Cristian Calu.
Potrivit informaţiilor disponibile, clădirile de birouri din Bucureşti au ajuns să găzduiască peste 200.000 de angajaţi, prag care nu a mai fost atins niciodată până în T IV al anului trecut.
În topul aglomerării se află zonele Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), cu peste 38.000 de corporatişti, şi Barbu Văcărescu-Floreasca, zonă care reuneşte peste 31.000 de angajaţi, acestea fiind, de altfel, singurele huburi de birouri în care numărul de salariaţi depăşeşte nivelul de 30.000.
„Ţinând cont de volumul livrărilor pentru anul acesta şi considerând aceeaşi rată de neocupare înregistrată la finalul lui 2015, numărul de angajaţi din Bucureşti care lucrează în spaţii de birouri moderne ar putea ajunge, la finalul anului 2016, la aproximativ 240.000“, a explicat Mihaela Gălăţanu, head of research în cadrul DTZ Echinox.
În prezent, în Barbu Văcărescu-Floreasca sunt concentraţi 295.000 de metri pătraţi, iar în Dimitrie Pompeiu 350.000 de metri pătraţi, rata de neocupare în fiecare dintre cele două zone fiind de 6%.